vineri, 8 mai 2015

Dermatita atopică

Expresie cutanată a statusului alergic, dermatita atopică se întâlnește la persoane predispuse să dezvolte și alte afecțiuni atopice, precum astmul bronșic și rinita alergică.

Diagnostic

Diagnosticul de dermatită atopică se pune prin existența a cel puțin 3 criterii majore împreună cu cel puțin 3 criterii minore.
Criterii majore (minim 3):
  • prurit (mâncărimea pielii);
  • leziunile dispuse caracteristic și cu aspect tipic:
    • la adulți: lichenificarea pliurilor, leziuni cu dispunere liniară,
    • la copii: afectarea feței, în special pe zonele concave, și a zonelor de extensie ale membrelor;
  • dermatită cronică și/sau recidivantă;
  • istoric personal sau familial de atopie (ex: astm bronșic, rinită alergică, dermatită atopică).
Criterii minore (minim 3):
  • xeroză (piele uscată), ihtioză, hiperliniaritate palmară, keratoză pilară;
  
  • dermatita mâinilor și picioarelor;
  • cheilită
  • eczema mameloanelor;
  • susceptibilitate pentru infecții cutanate (ex: Stafilococ auriu, virus herpes simplex, alți viruși, negi, molluscum, dermatofiți);
  • eritroderma;
  • accentuare perifoliculară (în special în zonele pigmentate);
  • pitiriazis alb;
  • afectarea imunității mediate celular;
  • conjunctivită recurentă;
  • pigmentare periorbitară (orbital darkening, allergic shinners);
  • pliu infraorbitar Dennie-Morgan;
  • keratoconus,
  • cataractă subcapsulară anterioară;
  • agravarea leziunilor sub influența unor factori emoționali;
  • intoleranțe alimentare;
  • prurit agravat de transpirație;
  • intoleranță la lână sau solvenți lipidici;
  • dermografism alb;
  • reacții cutanate imediate de tip I;
  • creșterea imunoglobulinelor E (IgE) serice totale;
  • eozinofilie în sângele periferic.

Cauzele dermatitei atopice

  • genetice;
  • de mediu: 
    • contactul cu iritanți: săpunuri, solvenți, îmbrăcăminte de lână, iritanți mecanici, detergenți, conservanți, parfumuri;
    • climatul; 
    • transpirația; 
    • aeroalergenii: acarieni, igrasie, polen, puf sau păr de animale;
    • microorganisme; 
    • stresul; 
  • alimentele: ouă, soia, lapte, grâu, pește, crustacee, alune. 

Îngrijirea și igiena 

Cel mai important pas în combaterea dermatitei atopice este rehidratarea stratului cornos. Astfel se minimizează efectele directe ale agenților iritanți și ale alergenilor pe piele și se maximizează efectele terapiilor aplicate local, scăzând nevoia de steroizi topici.
  • Băile călâi, cu durata de 10-20 minute, sunt ideale. Băile extrem de calde trebuie evitate pentru a preveni vasodilatația și afectarea barierei tegumentare. 
  • Mici cantități de uleiuri de baie sau agenți emulsifianți pot fi folosite. Pacienții și părinții acestora vor fi avertizați în privința riscurilor de alunecare sau cădere după folosirea acestor produse. 
  • Săpunurile recomandate sunt neparfumate, cu pH neutru. Dar chiar și acestea pot usca prea tare piele atopică. Spălarea cu apă chioară poate fi de preferat la copii prepubertari. Pacienții postpubertari necesită săpun doar la axile și zona inghinală. 
  • Dacă săpunurile sunt prea iritante, se pot folosi loțiuni și creme hidrofobice. Acestea se aplică fără apă, frecând piele cu blândețe până se formează puțină spumă. Apoi se șterge cu o bucată de bumbac moale. 
  • Șamponul pentru bebeluși poate fi folosit pentru dermatita scalpului. 
Băile trebuie urmate de aplicarea emolienților în următoarele 3 minute, altfel evaporarea va cauza uscarea pielii în exces. Piele nu trebuie uscată, ci doar tamponată cu un prosop pentru a elimina umezeala în exces.

Lumina ultraviolet poate fi benefică pentru anumiți pacienți.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu